Intotdeauna vor exista infinit de multe sarcini ce trebuie indeplinite si munci ce trebuie facute, iar o cultura de productivitate implacabila ne spune ca trebuie sa ne apucam imediat de traba si sa ne simtim vinovati de orice ora pierduta.
Adevarul fie spus, sa-ti petreci viata raspunzand la e-mailuri, intr-un mod responsabil desigur, este extrem de plictisitor. Iar timpul „pierdut” este, de fapt, foarte satisfacator si necesar.
Nu ma credeti? Atunci poate il credeti pe creatorul Inbox Zero.
Oliver Burkeman povesteste in The Guardian cum Merlin Mann a fost determinat sa scrie o carte in legatura cu sistemul sau liniar pentru e-mailuri.
Doi ani mai tarziu, si-a abandonat proiectul si a inceput sa scrie intr-un blog (pe care ulterior l-a sters) despre orele petrecute gandindu-se cum isi poate petrece cat mai responsabil timpul si astfel a pierdut momente pretioase pe care trebuia sa le petreaca impreuna cu fiica sa.
Problemele apar atunci cand pierdem prea mult timp cautand disperati sa fim mai productivi si refuzam sa ne acordam o pauza. Amanam o ora de somn in plus sau sa mergem la plimbare, sa citim langa fereastra – si, chiar daca reusim sa ne relaxam putin, ajungem sa constientizam lucrurile pe care ar trebui sa le facem, iar experienta este diminuata de catre vina.
In schimb, exista o tendinta sa ne intoarcem la cea mai putin satisfacatoare dorinta dinte toate: Sa stam la birou, in fata computerului, sa ne uitam pe diferite site-uri si sa nu contribuim nici la fericire si nici la productivitate.
„Exista o regula ca trebuie sa fim mereu disponibili, sa muncim incontinuu,” spune Michael Guttridge, un psiholog ce se axeaza pe comportamentul la locul de munca. „E greu sa iesi din acest tipar si sa mergi in parc.”
Dar dezavantajele sunt evidente: ajungem sa ne pierdem concentrarea in timp ce suntem la calculator – cautam distrageri pe mediile de socializare, spunandu-ne ca facem mai multe lucruri deodata, iar asa petrecem mai mult timp decat este necesar pentru majoritatea sarcinilor de baza.
In plus, spune Guttridge, pierdem din vedere beneficiile mentale si fizice de care putem profita daca ne petrecem timpul concentrandu-ne asupra propriei persoane.
El spune ca „Oamnii mananca la birou si scapa mancare pe calculator – este dezgustator. Ar trebui sa mearga la plimbare, la o cafenea, pur si simplu sa plece”. „Chiar si fabricile din era Victoriana aveau un fel de pauze de relaxare.”
Nu e ca si cum trebuie neaparat sa muncim atat de mult. Precum scrie Alex Soojung – Kim Pan, autor REST: De ce reusiti sa faceti mai multe lucruri daca munciti mai putin, in Nautilus, marii vizionari ai lumii precum Charles Dickens, Gabriel García Márquez si Charles Darwin aveau niste programe destul de relaxate, lucrand pentru 5 ore sau mai putin pe zi.
Adevarul este ca daca munca s-ar extinde doar pe durata alocata acesteia, am putea petrece cu mult mai putine ore la birou si inca am reusi sa ducem la bun sfarsit mare parte din sarcini.
Uneori, chiar si activitatile care sunt facute in scopul relaxarii – vizionarea unui film sau alergatul in parc – pot fi estompate de senzatia de responsabilitate. Guttrigde spune ca a auzit despre mari directori de companii care se uitau la filme rulate la viteza mai mare, pentru a reusi sa le vada cat mai repede.
Si poate chiar se intampla asta, dar in mod cert nu vor simti placerea ce apare in momentul in care te imersezi in lumea cinematica.
„Pierderea timpului inseamna ca iti reincarci bateriile si sa te detensionezi” spune Guttridge. Daca va pastrati o perioada de timp pentru a fi total, glorios si maiestuos de neproductivi, in final va va face mult mai buni la locul de munca. Totodata, pierderea vremii este si satisfacatoare de una singura.
Chiar si mult ponegrita urmarire a serialelor la TV poate fi o experienta tranzbordanta – daca va relaxati si va distrati. Un studiu a descoperit ca privitul la televizor este cu mult mai putin distractiv pentru cei care se auto-considera „pierde vara”.
La sfarsitul zilei, cu totii avem acea dorinta acerba de a ne petrece timpul uitandu-ne intr-o revista, plimbandu-ne prin cartier sau facand pur si simplu nimic. Ar trebui sa acceptam aceste momente si sa le vedem asa cum sunt: timp petrecut cu un scop.
